Inteligența artificială ar putea împiedica milioane de oameni să moară de foame până în 2030

Cercetările sugerează că utilizarea nanotehnologiei și a inteligenței artificiale (AI) în agricultură ar putea oferi o soluție practică la provocările cu care se confruntă securitatea alimentară la nivel mondial.

Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Birmingham, Marea Britanie, analizează modul în care „agricultura de precizie” ar putea permite fermierilor să folosească tehnologia pentru a răspunde în timp real la schimbările în creșterea culturilor.

„Agricultura de precizie” se referă la metodele agricole care măsoară și răspund la variabilitatea culturilor, permițând gestionarea terenurilor pentru a optimiza eficiența și a reduce risipa.

În acest caz, inteligența artificială și nanotehnologia pot fi folosite pentru a ajuta culturile și solurile să aibă performanțe mai bune.

Schimbările climatice, populația în creștere, cererile concurente de terenuri pentru producerea de biocombustibili și deteriorarea calității solului fac din ce în ce mai dificilă hrănirea cetățenilor lumii.

Provocări la adresa securității alimentare globaleNatiunile Unite estimează că 840 de milioane de oameni vor fi afectați de foamete până în 2030. Ca răspuns, cercetătorii au elaborat o foaie de parcurs care combină agricultura inteligentă cu inteligența artificială și învățarea automată pentru a contribui la reducerea acestui număr.

În prezent, aproape nouă la sută din populația planetei suferă de foame.

„Găsirea unor soluții agricole durabile pentru această problemă va necesita abordări noi și îndrăznețe și integrarea cunoștințelor din diferite domenii, cum ar fi știința materialelor și informatica”, a declarat co-autorul studiului, Iseult Lynch.

„Agricultura de precizie care utilizează nanotehnologia și inteligența artificială oferă oportunități interesante pentru producția alimentară durabilă. Putem combina modelele existente de cicluri de nutrienți și de productivitate a culturilor cu abordări nano-informatice pentru a permite atât culturilor, cât și solului să aibă performanțe mai bune – în condiții de siguranță, în mod durabil și responsabil.”

Principala motivație pentru inovarea în domeniul tehnologiei agricole este nevoia actuală de a hrăni o populație mondială în creștere pe tot mai puține terenuri disponibile pentru agricultură, păstrând în același timp sănătatea solului și protejând calitatea mediului înconjurător.

Reformele UE privind Politica Agricolă Comună sunt catalogate drept „greenwashing”

Științii cred că agricultura ecologică ar putea hrăni întreaga Europă până în 2050Apa este, de asemenea, un factor cheie în provocările actuale cu care se confruntă agricultura. Pandemia COVID-19, care a pus milioane de oameni în pericol de foamete acută, a declanșat un an crucial pentru regândirea sistemului alimentar și de nutriție în ansamblul său. Cu toate acestea, nu reușim să ne apropiem de obiectivul 2030 de a asigura apă și canalizare pentru toți, așa cum este prevăzut în Obiectivul 6 de dezvoltare durabilă al ONU, deoarece multe surse de apă devin nesigure, mai poluate sau ambele.

Deficiențe de eficiență și emisii de azot în sectorul agricolIntensificarea agriculturii a dus la o eficiență extrem de scăzută a utilizării azotului la nivel mondial. Aceasta înseamnă cât de mult din azotul utilizat în procesul agricol este absorbit efectiv de cultură. Această ineficiență reprezintă o amenințare serioasă la adresa calității mediului, deoarece cantități mari de nutrienți sunt eliberate în apă și în aer, încălzind planeta, aproape 11 % din emisiile globale de gaze cu efect de seră provenind din agricultură.

„Gazul de râs” emis de fertilizarea excesivă a terenurilor, oxidul de azot, care este de 300 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon ca și cauză a încălzirii globale, este deosebit de îngrijorător. Aproximativ 70 la sută din emisiile de protoxid de azot în aer provin din sectorul agricol.

Nanofertilizatorii oferă potențialul de a îmbunătăți fertilitatea, de a crește eficiența utilizării azotului și de a reduce emisiile de protoxid de azot, ceea ce ar putea contribui la atingerea obiectivelor de emisii nete de gaze cu efect de seră zero din Legea britanică privind schimbările climatice pentru 2050.

Cercetătorii au identificat patru moduri cheie în care nanotehnologia poate îmbunătăți agricultura: îmbunătățirea ratelor de producție și a randamentelor; îmbunătățirea sănătății solului și a rezistenței plantelor; îmbunătățirea eficienței resurselor, cum ar fi îngrășămintele, și reducerea poluării; și dezvoltarea de culturi cu senzori inteligenți care pot alerta fermierii în cazul stresului de mediu.

„Integrarea inteligenței artificiale și a nanotehnologiei în agricultura de precizie va juca un rol vital în testarea parametrilor de proiectare a nanomaterialelor utilizate pentru aplicarea îngrășămintelor și pesticidelor pentru a minimiza impactul asupra sănătății solului, ceea ce va contribui la asigurarea unei agriculturi sigure și durabile”, conchide coautorul Peng Zhang.

Sursa: https://www.euronews.com/green/2021/06/30/could-artificial-intelligence-stop-840-million-people-from-going-hungry-by-2030